Posted on 21 September 2005 by Bebe Ice

                   Iubire pierduta…

        Iubire negasita vino si te-ascunde
        In lacasul ce adaposteste trupul murdar al sufletului.
        Aud…aud cum suflete vii se indreapta
        Spre inaltul cerului cazand in marea de nori
        Nascand stropi ce ating sufletul blandei lune.
        Nu mai exista nimeni si toti care erau
        Nu mai sunt acum…
        Esti numai tu intr-o apasatoare framantare
        Imi aud sufletul cum se inalta spre marea de intuneric.
        Melancolicul strajer pazeste visurile
        Alungate de vantul care sfarma iluzii pierdute.
        Parfumul fericirii se topeste adanc in tine...
        Nu vezi ca ceea ce te inconjoara acum e…
        Lumina ta…dragostea ta…
        Marea de stele se oglindeste in adancirea sufletului.
        Lumina, sentimentele, parfumul dragostei,
        Sunt risipite in bataia necrutatorului vant.
        Unde esti? Te caut in noapte ca o nalucire...
        Ce vai mai fi? Ce esti?
        O iubire negasita…mereu la inceput de poveste.

                                                                                                                                (pag3)<<Inapoi